in rest, bine!


se pare ca nu accept compromisurile. Intr-o vreme ma gandeam, ce naiba…o viata avem. Fac ce vreau, nu sunt datoare nimanui. Dar se pare ca nu. Pentru ca inca tin la onoare si la lucrurile liber asumate si nu imi plac jumatatile. Asa ca nu, ma lipsesc. E cam ultima bariera – cea a stimei de sine si nu vad motiv pentru a trece peste ea. Nu am de ce. Ba chiar am motive pentru a ramaine aici…

pentru ca nimic nu te pune mai jos decat atunci cand te injosesti tu, de buna voie. Nu, nu sunt si nu vreau sa fiu zen in privinta asta. E ca si cum ai manca legumele crude in loc sa ai un pic de rabdare si sa faci din ele ceva aromat si bun… Sau mai degraba e ca si cum ai manca ceva ce nu iti place numai pt ca ti-i lene sa mergi un pic mai departe pt ce iti place…in fine, ideea-i clara.

a? ce-avem de mancare azi, sarmale? Nu draga, azi e vineri 🙂

Mare lucru sincronizarea asta. Printul altadata dorit acum e trimis sa se plimbe nitel…ca nu mai am suflet de pierdut si cu asta.

in aceasta ordine glorioasa de idei ma retrag la un film, cred ca de amore. Ce-avem si noi…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s