tu cere!


Eu în ultima vreme am avut mâinile fierbinți de parcă mi le arde cineva cu fierul roșu, sau de parcă le-aș tot ține în apâ încălzită si ma gandeam asa ca nu am mai intrat de mult intr-o biserica. Iar apoi imi ziceam ca da, dar stii, bisericile din Bucuresti sunt asa inghesuite, printre blocuri, fara spatiu de insingurare si singura pe care o stiu mai aproape e cea de lemn, din IOR…

Si. Azi veneam din Dristor spre Baba Novac, sa platesc o factura si mi-a venit sa traversez strada si s-o iau prin ceea ce parea o scurtatura: o carare ce traversa curtea interioara a unor blocuri cu 10 etaje. Am descoperit dupa primul rand de blocuri o casa de tip vechi, acoperita cu tigla, inconjurata de un gard inalt de beton. Mergand mai departe pe cararusa din curte am vazut ca gardul inconjura si o biserica. Mica, din piatra, data cu var alb, cu cararusi si copaci, o oaza mica de liniste flancata de mastodonti cu geamuri si balcoane.
Si asa mi s-a dat mie cand am cerut. Multumesc!

Cand am venit prima data in vizita in Bucuresti, mergeam pe una din strazile acelea largi, drepte, cu blocuri inalte stanga dreapta si imi imaginam niste cetati medievale care ar fi avut asa ziduri inalte si perfect perpendiculare…dar la ce ti-o folosi oare un zid cu usi si ferestre? 🙂

tu cere, tu iesi, tu nu te te mai teme….

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;tu cere!&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s