toamna in noi.


Adele: super voce. Mi se parea comerciala pana acum, dar melodia asta m-a prins si ma leagana de cateva saptamani….

Altele: am cont de twitter si tumblr. Chiar si Google+, da pe asta cred ca-l sterg. Conditiile pe care le impune Google sunt abuzive peste orice limita. Dati o citire termenilor, de curiozitate. NU ESTE NORMAL (da, nici nu te impune nimeni, stiu).

Discutam despre o prietena si al ei iubit si a lor relatie care nu merge. „N-o iubeste ” – zic eu. „Vezi ca stii?” vine raspunsul. Deci e simplu. Stiam eu ca e simplu.

Orice fractie, ecuatie si superintegrala de volum in viata se reduce la „Da” sau „Nu”. Viata noastra intreaga este un arbore logic, incalcit prin nehotararea oamenilor. Dar pana la urma, daca oamenii ezita, atunci Timpul el insusi aseaza un DA sau un Nu, in dependenta de pozitia in care ne aflam cand el vede ca s-a oprit pe loc.

Ma uitam acum cateva seri la ultimul episod din miniseria BBC „Mandrie si Prejudecata”. Sora mai mare ii spune lui Lizzie: „Ah, ce mult as vrea sa fii si tu la fel de fericita ca si mine”, la care Lizzie ii raspunde: „Nici sa-mi dai 40 de barbati ca al tau nu voi fi la fel de fericita. Pana cand nu voi avea bunatatea ta, nu voi putea avea fericirea ta.”

Este greu sa scrii putin, decat sa scrii mult. Este greu sa iti epurezi sentimentele, faptele, viata pana cand sa atingi esenta lucrurilor si sa cunosti adevarul. Mai mult ca orice suferim de incertitudine. Boala alegerilor multiple, boala nehotararii, ne-au spus unii ca putem avea totul. Ne-o si repeta, promovand schimbarea ca singura constanta a vietii, intr-un ritm care ma depaseste. Nu, nu trebuie sa pleci in primele 5 minute cand nu-ti place ceva. Nu, nu este cel mai simplu sa iti faci bagajele. Nu, nu este totul foarte greu si foarte tragic.

Trebuie sa ai mare grija ce torni peste sufletul tau si a celui de langa tine. M-am saturat de oameni care mereu gandesc in termeni de comparatie si pe care felul lor de a fi nu-i lasa se se aseze decat pe polita de sus. Care se considera ei mereu cei mai buni, cei mai inzestrati, cei mai destepti. Felul lor de a trai este grozav, al celorlalti whatever, care judeca fara a cunoaste, care sunt egoisti, sau rai – nu mai zic.

unde mi-esti, gandule luminos. De ce-ai ramas asa de in urma? Tu viata, unde iti sunt validarile?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s