noua joaca: coperti Kindle


Ieri am facut o coperta de Kindle.  Albastru regal cu roz delicat , rigiditatea e data de un mousse (o spuma dublu cartonata) foarte usoara si destul de batoasa. M-am straduit sa lucrez cat mai curat…La sfarsit am imbulinat-o ca de obicei, dar tot ca de obicei, am mai invatat cate ceva si sper ca data viitoate va iesi mai bine.

E frumos. Are proportii bune, e misto la atingere, Kindle, odata pus, sta brici. Nu se poate spala totusi, din cauza spumei.

E a treia.

Prima  a fost verde crud pe exterior si maro cu buline pe interior. Era foarte savuroasa combinatia.

S-a vrut a fi cu fermoar, pacatos model, nici acu nu-i terminata.

A doua s-a executat dintr-o tapiserie neagra cu flori in relief si cu ceva sintetica bej in exterior; a iesit ceva mai patratoasa. Cu putin efort structura interioara e detasabila.

E folosita acum de Alex si ma surprinde neplacut cum un material care ar trebui sa reziste pana in panzele albe  poate fi asa de varza – de tapiseria misto vorbesc. S-a uratit si s-a destramat usor pe la colturi. Da tine bine readerul si e batoasa si viteaza 🙂

Ia ziceti, se vede evolutia? (zi ca da, zi ca da 🙂 )

Anunțuri

In insula zeilor, oamenii umbla cu pasi mici.


Lucia – Silence

….fata de natura, si nu numai.

Noi am fost plecat o saptamana. Vantul rupe jaluzelele din camera.

Plecati in Samothraki care este cea mai salbatica si una din cele mai frumoase insule grecesti.

N-am regretat decat putin raritatea oamenilor.

Am vazut kilometri intinsi de plaje pietroase, cu apa calda si transparenta si apusuri de aur.

Am dormit intr-o camera de hotel cu pereti varuiti in alb si pat de metal cu cuvertura albastru cu auriu. Am avut cea mai frumoasa terasa inundata de flori si verdeata.

Am mancat exact aceeasi mancare dimineata timp de 7 zile, si nici seara variatiile nu au fost mari ( de data asta de buna voie)

am hranit numeroase pisici.

am facut baie in caldari de cascade, in apa rece si buna de baut

am urcat niste pietroaie, si apoi altele.

am invatat numai cateva cuvinte

am facut baie in bazine cu apa termala in lumina stelelor, impreuna cu alti oameni, mai mult sau mai putin dezbracati, in aproape liniste si privind orasul luminat de peste mare.

L-am vazut pe Zorba la pensie, descult, intr-un fel de pantaloni de pijama, o esarfa si o tichie pe cap, dar cu zambetul frumos si sotie si copil.

Am invatat sa INOT! (si sa fac pluta)

ne-am bronzat prin ardere rapida

am dezvoltat alergie si herpes si acnee harnica de la apa de mare si caldura

Si ce daca?

Nu m-am simtit nici  mica, nici grasa, nici prea frumoasa. Doar in armonie cu tot ce era acolo.

N-am prea baut nimic, dar nectarinele grecesti is tare bune

Am incercat sa hranesc un pescarus cu pufuleti, iar Alex si-a facut curaj sa fotografieze si niste oameni, dupa atatea flori si ferestre.

In insula zeilor, oamenii umbla cu pasi mici, dorm in poieni si postesc mai des pepeni,decat vodka.

Iaca asa.  🙂

de ce Colea, de ce?


Am o prietena acasa. Putin mai mica decat mine. Mereu a fost o fire inchisa, care te suna cand avea nevoie de tine si cam atat. Asa ca „prietena”, in acest context, inseamna „fata din aceeasi mahala, cam de-o varsta, cu care intr-o vreme am avut interese si drumuri comune”. Dar nu cine stie ce apropiere in suflet sau fapte.

Acum ea e in Chisinau. S-a ferit de Ro ca de ciuma, dupa ce a tinut-o taica-su si la liceu si la facultate aici. Lucreaza intr-un minister, pe un salariu cam la jumatatea salariului minim de abs de studii superioare pe care l-ar lua in Ro. Banii ii ajung de chirie si o haina, maxim, mancarea venind de acasa…in fine. N-ar fi nici prima, nici ultima care se chinuie asa. Are 28 de ani. Frumoasa, dar nu printesa.

Mereu a avut o superioritate prost exercitata, mereu a tratat oamenii de sus, si  cred ca de multe ori nici nu si-a dorit asta, dar a facut-o nestiind sa se poarte. Nu-i stiu viata, dar pare a cauta relatii abuzive, conform retetei din familie.

Ce ma mira si ma revolta este ca timpul trece, dar mintea nu creste. De curand am vazut-o tratand cu atata dispret un barbat pe care nici nu-l stia.  Un barbat care ii era mult superior ca si cariera si cel putin egal din celelalte puncte de vedere. Un barbat care a vrut sa stea de vorba cu ea, omeneste si fara incurcaturi in jurul cotului. Care a vrut sa poarte o conversatie ca de la adult la adult, ca de la om intreg la om intreg. N-a avut cu cine. I s-a reprosat franchetea. Trebuia sa-si ia calul alb si mantia de print si sa-i cante vreo 2 serenade….

Nu pot sa inteleg. Inteleg ca nu-ti place poate cum arata. Dar o conversatie fara sa jignesti poti sustine? Poti sa lasi loc de un „salut” si-un zambet? Poti sa te faci placuta si sa nu-ti incretesti fruntea?

O fi mai buna singuratatea cu visele ei efemere la barbatii altora.