19 noiembrie, un fum si-un foc.


Caut incredere si inspiratie….e multa toamna, multa tacere, multe vise lipsa la oamenii din jur. Ma uit la ei si ma intreb „oara atat sa se poata in viata asta?” Same shit everyday? Modelare, gadgeturi, prajituri de la Alice, blazare. Nu scantei, nu discutii in contradictoriu. 2 tone si ceva de bun simt ce miroase de la o posta a indiferenta…culmea ca devin ca ei….muschiul meu social mai are putin si dispare…si cand ma uit din prietenii nostri, noi suntem aproape singurii care mai miscam ceva in lumea asta blazata….Romania mea…esti trista.
Votul de duminica mie imi da speranta. Nu a venit Mesia, dar daca oamenii incep sa-si faca, cu totii, treaba cu 10% mai constiincios, o sa fie mai bine. Sa se schimbe, usor usor, din „tara lucrurilor niciodata terminate si de mantuiala facute” – a se vedea chiar minunata sosea Iancului pe care „se lucreaza” de un an de nu poate trece repede nici Salvarea – in tara „lucrului mai bine facut”.
Dar pentru asta ar trebui sa fim mai gospodari cu banul public. Se fura prea mult, birocratie cat carul in aceasta tara si o tona si jumatate de deznadejde care picura din fiecare canal neastupat, se scurge odata cu cerneala a inca unei cereri depuse pt nush ce act, cu timpul trecut la inca o coada….
Brambureala, dezordine si hotie.
Eu sunt printre cei mai nehotarati membri ai celei mai nehotarate generatii….
Nu, nu vreau credite si datorii pe 150 de ani cu dobanda….
Nu, nu stiu ce sa fac cu abilitatile pe care le am
Nu, nu am incredere ca din ce stiu sa fac as avea bani pentru a duce o viata normala…
Da, ma plafonez si ma mint destul de des
Da, despre unele lucruri prefer sa nu-mi pun intrebari, sa nu zgandarasc apele….
Da, am ajuns la un grad de deschidere si sinceritate si impacare cu deciziile pe care le-am luat si m-am atasat pe bune de oamenii acum si aici prezenti
Au inceput sa iasa lucruri frumoase din mainile mele…adica genuinely frumoase si bine facute….dar atat, atat de incet….
Si poze tot n-avem
Mai scriu si maine….

Anunțuri