Despre Matei și prea puțin altceva


Matei creste. In fiecare zi invata lucruri noi. Azi dimineata I-am „imprumutat ” pensula mea de machiaj. Mi-a dat-o inapoi peste 2 minute – „Na!” 🙂

De dimineata „mama, mama” peste tot. Imi creste inima in mine 🙂

Ieri am fost la tuns. A stat la Alex in brate si a plans aproape non-stop. Nu I-a placut masina, nici tweezer-ul, dar la foarfeca s-a mai linistit. La plecare am primit o masinuta cu care a facut „brum-brum” tot drumul spre parc.

E vesel, strengar, curios si, am observat, rau de foame 🙂 Mancarea este „nana” si imediat ce observa vreo miscare la bucatarie, se infatiseaza sau cere sa fie adus, sa vada el si sa guste el tot. Uneori iti da impresia ca n-a mancat toata ziua, ceea ce bineinteles ca nu-I adevarat.

Seara adoarme la sanul meu, apoi ori ramane asa, ori il asez in patutul lui. Doarme ce doarme si se roteste pana ajunge cumva in contact cu mine, cu o mana, cu varful capului, cu un picior. Asta inseamna ca totul e in regula, mama nu s-a pierdut si se poate dormi in continuare. Apoi candva mai spre dimineata cere o tura de sete si se mai catara putin pe mine, pana ajunge intre noi cu sentimentul omului aflat la timpul si locul potrivit. 🙂 Dimineata ne gaseste tot asa, la san. E de nedezlipit si, chiar de uneori ma enerveaza ca m-as scula si eu mai repede din pat, sau m-as culca mai tarziu, il iubesc si dragostea si nevoia lui de mine ma flateaza si ma fac sa am si eu rabdare cat e nevoie.

Altceva de mai fac? Mai putine ca de obicei. Dorm cam de la 10 seara la 7 dimineata cu bebe.

Mai cos, cate putin, pe furate.

Am adus din Barcelona material minunate: un panel de jacquard imprimat cu flori, o matase naturala aquarelle bleu-cenusiu, un quilting cotton alb si des cu mici floricele albe imprimate, un polyester cu un fel de imprimeu diagonal, o tesatura de costum imprimata in romburi mici-mici si o dantela miraviglioasa alba….dar cand sa le fac? cand? in viata mea paralela care nu exista?

Ma uit la tesaturile mele: sunt frumoase, se potrivesc intre ele, au paleta de culori complementara…..”O sa le vina si lor randul” zic atunci cand sunt optimista. „La pastele cailor”, zic atunci cand nu-s…..

Casa e in proces de cumparare, mai dureaza.