De trei, aproape patru ani nu am mai scris aici, dar mi s-au făcut dor.scriu mai clar decât vorbesc și am nevoie de claritate. S-au schimbat foarte multe. Acum îl avem și pe Mihăiță, de un an și jumătate. Trăim, pt doi ani, in state. Alex lucrează, eu stau acasă cu copiii. Am renunțat la aproape toate visele mele, trăiesc în supraviețuire imediata, in „a trecut și ziua asta”, un fel de ” sa nu iubești, sa nu vrei,/ droguri sa nu iei,/ sa ai o conduită înaltă, așteptând vacanta de pe lumea ailaltă”, varianta cu copii. 

Nu zic, sunt delicioși, bucăți din mine și Alex, dar mă usucă. Aici suntem doar noi patru, fără ajutorul bunicilor.

Eu? Eu mi-am anesteziat părți importante ale ființei mele, că mi-e frica că dacă sunt prea sincera, nu o sa fie bine și oricum așa de multe lucruri ar fi de schimbat, că nici nu merita sa începi.

Asta da, e un discurs depresiv. Mă întreb unde în America mai pot avea loc conversații profunde, sincere, incomode. Ne ținem de platitudini și de corectness cu amândouă mâinile, ba chiar este dezirabil unele lucruri nu doar sa le ții pt tine, dar nici sa nu se intuiască că gândești la 1-2 nivele peste, sau poate sub „small talk”.

Oricum, scriu acum ca sa văd dacă claritatea mai scoate capul  printre rânduri.

Mă uit la oamenii  care, era antideluviana, când nici eu, nici eu nu aveau copii,îmi  ierau apropiați, parca ok,p că toată lumea e adulta și are o preocupare, sau o funcție importantă , sau un blog de succes, sau, in fine, fac ceva cu anii lor și lucrurile s-au construit și s-au așezat uneori logic, alteori surprinzător, dar parcă nu trăiesc degeaba.

Apoi, de cealaltă parte mă văd pe mine. Nu construiesc nimic. Mai furam timp și coseam, nici asta nu mai fac. Altceva nu am pus în loc.dsr ce sa fie și de ce?

La patruzeci de ani îmi pare sexy sa ai putere , sau macar sa știi cine ești și să manifești asta guilt free și cu toată ființa. Dar ce ii pasa universului, ba chiar cred că nici copiilor mei nu le pasa inca cat cat negru sub unghie de well-being-ul meu.

 

Noapte buna, e doua. Mai vin pe aici, anul asta.

 

Reclame